De ce programa scolara (inca) include ore de desen?

Dezvoltarea competentelor practice, a celor orientate spre STEM (Stiinta, Tehnologie, Inginerie si Matematica) s-a transformat intr-un deziderat important in scoli, pentru a raspunde cerintelor de pe piata muncii si pentru a-i pregati pe elevi spre o cariera in acord cu tendintele digitale globale. 

Dar o privire mai atenta si o scurta analiza a rolului pe care arta il are in dezvoltarea copiilor dezvaluie ca desenul nu reprezinta doar o activitate de divertisment sau un exercitiu creativ superficial; de fapt, este un bun instrument pentru formarea unor competente pe care elevii le vor folosi pe tot parcursul vietii. 

Desi pare a fi o disciplina marginalizata, carora multi dintre parinti si copii nu ii acorda prea mare atentie, desenul isi dovedeste rezultatele in dezvoltarea educationala a elevilor si in echilibrul dintre aspectele tehnice si cele umane ale invatarii. Altfel spus, desenul (inca) este un spatiu de libertate si explorare, unde elevii pot experimenta, gresi fara teama de esec si invata prin joc si creativitate. 

Desenul stimuleaza dezvoltarea abilitatilor cognitive si emotionale, cat si a celor sociale. Elevii isi dezvolta coordonarea mana-ochi, simtul proportiilor sau perceptia vizuala, dar invata si cum sa-si exprime emotiile, sa-si comunice ideile si sa colaboreze cu colegii lor. Departe de competitia dintre elevi, orele de desen sunt precum un refugiu in care creativitatea si exprimarea personala sunt intotdeauna apreciate si cultivate.

Desenul si dezvoltarea cognitiva si creativa a elevilor

Numeroase studii pedagogice demonstreaza ca artele vizuale, inclusiv desenul, contribuie la imbunatatirea abilitatilor cognitive (in special gandirea critica, capacitatea de rezolvare a problemelor si dezvoltarea abilitatilor vizual-spatiale). 

De exemplu, desenul ”antreneaza” elevii sa observe detalii, sa distinga forme, texturi si umbre, ceea ce le stimuleaza si rafineaza perceptia vizuala. In plus, desenul dezvolta coordonarea mana-ochi, atentia la detalii si capacitatea de concentrare – abilitati esentiale nu doar pentru arta, ci si pentru multe alte activitati.

Desenul si dezvoltarea emotionala si sociala

In primii ani de viata, copiii au capacitati limitate de a articula ceea ce simt, iar desenul le devine limbajul alternativ, accesibil, prin care isi pot externaliza fricile, bucuriile, frustrarile sau dorintele. Un copil care foloseste pensule pentru pictura si creeaza un desen fericit, in culori vii, isi exprima astfel starea de bine, in timp ce un alt copil, care trece printr-o zi sau perioada grea, ar putea sa deseneze imagini mai intunecate sau mai confuze. Astfel, desenul functioneaza ca barometru al starii emotionale, dar si ca modalitate de autoreglare emotionala. 

Pe masura ce cresc, copiii incep sa isi dezvolte si capacitatea de a intelege si interpreta emotiile celorlalti. In cadrul orelor de desen, copiii sunt expusi la teme care implica reprezentarea unor scene din viata sociala sau personala, ceea ce le permite sa exploreze relatiile interumane in mod creativ. Prin desen, acestia invata sa analizeze si sa reflecteze asupra dinamicii sociale, asupra modului in care oamenii interactioneaza si asupra emotiilor implicate in diverse situatii. 

De asemenea, desenul este si un bun instrument de comunicare intre copii, facilitandu-le interactiunile sociale naturale si lipsite de presiune. Atunci cand copiii creeaza impreuna sau isi impartasesc lucrarile invata sa colaboreze, sa asculte perspectivele celorlalti si sa negocieze idei. Iar in viitor vor deveni adulti cu o mare capacitate de a coopera, de a respecta opinia celuilalt si de a rezolva eventualele conflicte aparute in cadrul unui proiect comun. 

Un alt aspect semnificativ al desenului in dezvoltarea sociala este reprezentat de faptul ca le ofera copiilor o ocazie de a se exprima liber, lucru ce le intareste increderea in sine. Fiecare desen creat este o manifestare a viziunii lor asupra lumii, iar atunci cand aceasta viziune este apreciata si valorizata de catre adulti sau colegi, copilul incepe sa isi formeze o identitate sociala bazata pe autoacceptare si valorizare personala. 

Desenul si legatura cu alte discipline incluse in programa scolara

Una dintre cele mai evidente interconectari ale desenului este cu matematica. La prima vedere, par a fi total opuse: matematica este stiinta exacta, logica si structurata, in timp ce desenul este asociat cu creativitatea. Elevii care invata sa deseneze un obiect in proportii corecte isi dezvolta, de fapt, capacitati esentiale de intelegere a proportionalitatii matematice. In plus, notiunile de geometrie sunt strans legate de arta desenului. 

Pe langa matematica, desenul are o legatura importanta si cu stiintele naturale. In biologie, elevii care deseneaza o floare sau un schelet animal invata sa observe detaliile subtile, ceea ce le dezvolta capacitatea de a intelege mai bine anatomia si functionarea organismelor. 

Si fizica beneficiaza de pe urma interconectarii cu desenul, mai ales in invatarea conceptelor de forta, miscare sau lumina. Desenarea traiectoriei unui obiect in miscare sau reprezentarea unui sistem de forte intr-un experiment ofera elevilor o reprezentare vizuala a unor principii fizice esentiale. 

Interconectarea desenului nu se opreste la domeniile stiintelor exacte, ci se extinde si la disciplinele umaniste, cum este cazul istoriei. In loc sa memoreze date si fapte, elevii pot experimenta istoria prin recrearea vizuala a unor epoci si culturi. De exemplu, desenarea unui artefact din Egiptul Antic sau a unei batalii din Evul Mediu le ofera oportunitatea de a intelege mai bine contextul istoric si modul in care oamenii din acele vremuri percepeau lumea. 

O alta disciplina cu care desenul se intersecteaza este literatura. De exemplu, copiii pot fi indemnati sa ilustreze scene dintr-o poveste sau sa deseneze personajele principale ale unei carti, ceea ce le ofera o modalitate de a aprofunda intelegerea textului si de a-si exprima propria interpretare vizuala a acestuia. De asemenea, desenul poate contribui la dezvoltarea imaginatiei si a creativitatii, elemente esentiale in invatarea literaturii. Elevii care isi ilustreaza propriile povesti sau poezii isi dezvolta atat competentele de scriere, cat si pe cele artistice, creand o sinergie intre cuvant si imagine.

Geografia este, de asemenea, un domeniu in care desenul joaca un rol esential. Crearea de harti, schitarea reliefului sau desenarea unor fenomene naturale precum vulcanii sau raurile ii ajuta pe elevi sa inteleaga mai bine structura fizica a lumii si procesele naturale care o modeleaza.