Folosim constant creioanele mecanice, dar ne-am facut (vreodata) timp sa le aflam istoria?

Omenirea a simtit dintotdeauna nevoia de a comunica, de a lasa in urma dovezi ale trecerii sale prin aceasta lume. Totul a inceput cu primele gravuri pe peretii pesterilor si, usor-usor a evoluat cu inventarea hartiei si a cernelei pentru ca necesitatea de a ne exprima ideile si gandurile in scris nu s-a oprit niciodata. 

Secolele au trecut, iar instrumentele de scris au ramas rudimentare, dar asta doar pana cand invatatii din diverse perioade istorice au inceput sa caute solutii mai bune pentru a-si asterne pe hartie gandurile, ideile si trairile.

La inceputul secolului al XIX-lea, cand revolutia industriala incepea sa transforme Europa si America de Nord, iar arhitectii, inginerii si tehnicienii aveau nevoie de un instrument care sa le ofere o precizie sporita, care sa nu necesite ascutire constanta si care sa permita o linie uniforma. Si astfel a luat nastere creionul mecanic, o adevarata revolutie in domeniul instrumentelor de scris.

Primii pasi in dezvoltarea creionului mecanic

Desi conceptul de creion mecanic parea o inovatie, primele incercari de a crea un astfel de instrument dateaza din secolul al XVIII-lea, dat fiind ca stiloul cu cerneala, creionul traditional sau pana de scris prezentau numeroase dezavantaje. 

Unul dintre primii pasi notabili in dezvoltarea creionului mecanic a fost facut in 1791, cand Sampson Mordan, un inventator britanic, a conceput un dispozitiv rudimentar care-i permitea utilizatorului sa roteasca o bucata de mina in interiorul unei carcase, ce permitea astfel ascutirea minei fara a scurta creionul. Desi aceasta inovatie a reprezentat un salt major, prototipul lui Mordan era departe de ceea ce cunoastem astazi ca fiind un creion mecanic.

In 1822, Mordan a facut un alt pas inainte, unindu-si fortele cu Gabriel Riddle, care impartasea aceeasi viziune pentru perfectionarea creionului. Impreuna au dezvoltat un model mai avansat, care includea un mecanism de ajustare a minei in interiorul creionului, pentru ca utilizatorul sa extinda mina pe masura ce se uza. 

In timp ce Mordan si Riddle isi dezvoltau creionul, pe Glob si alti inventatori si ingineri experimentau cu idei similare. De exemplu, in Franta si Germania s-au inregistrat mai multe tentative de a imbunatati designul creionului mecanic prin utilizarea unor mecanisme mai complexe care sa ofere o stabilitate mai mare si sa reduca riscul de rupere a minei. Aceste eforturi au dus la aparitia unor noi modele care, ca si in cazul creionului lui Mordan, erau limitate de complexitatea si de costurile ridicate.

In a doua jumatate a secolului al XIX-lea, productia in masa a devenit posibila, deschizand noi oportunitati pentru dezvoltarea creionului mecanic. Imbunatatirile aduse tehnologiilor de prelucrare a metalului si aparitia unor materiale noi, mai ieftine si mai durabile, au permis fabricarea creioanelor mecanice pe scara larga. 

Un moment deosebit de important in aceasta perioada a fost dezvoltarea creionului mecanic cu mina retractabila -prin simpla apasare a unui buton sau rotirea unei piese, utilizatorul putea regla lungimea minei cu mare precizie, ceea ce a facut ca creionul mecanic sa fie mult mai versatil si mai usor de folosit. 

In aceasta perioada de inovatie intensa numeroase companii au inceput sa produca propriile versiuni de creioane mecanice, fiecare incercand sa aduca ceva nou pe piata. De exemplu, Eversharp, o companie americana, a introdus un creion mecanic cu un mecanism patentat care impiedica mina sa se miste prea mult in timpul utilizarii, asigurand astfel o linie constanta si clara. 

Perioada de aur a creionului mecanic

Perioada de aur a creionului mecanic (de-a lungul primelor decenii ale secolului XX) reprezinta un moment de maxima efervescenta si inovatie in istoria acestui instrument. Aceasta perioada a fost caracterizata de o explozie a productiei, de inovatii tehnice majore si de o crestere exponentiala a popularitatii creionului mecanic, consolidandu-i statutul de instrument de baza in viata de zi cu zi.

Unul dintre pionierii acestei perioade a fost compania americana Eversharp. Fondata in 1913, Eversharp a lansat pe piata un creion mecanic care se distingea printr-un mecanism care-i permitea utilizatorului sa retraga mina complet in interiorul carcasei, protejand-o astfel de rupturi si permitand transportul in siguranta in buzunar sau servieta. 

In paralel, compania germana Faber-Castell si-a indreptat atentia spre dezvoltarea de creioane mecanice. Beneficiind de o lunga traditie in fabricarea instrumentelor de scris si desen, Faber-Castell a combinat expertiza sa cu noile tehnologii pentru a produce creioane mecanice de o calitate superioara. Unul dintre modelele sale emblematice, creionul mecanic Perfect Pencil, oferea atat o mina de inalta calitate, cat si un mecanism de protectie a acesteia si un ascutitor integrat. 

Un alt jucator major in aceasta perioada a fost compania japoneza Pilot, initial cunoscuta pentru productia de stilouri, a intrat pe piata creioanelor mecanice in anii ’20. Pilot a adus o serie de inovatii, inclusiv mecanisme care permiteau utilizarea minei pana la ultimul milimetru, fara riscul de a se rupe. In plus, designul lor elegant si ergonomic a atras o gama larga de utilizatori, de la studenti la profesionisti. Pilot a demonstrat ca creionul mecanic nu era doar un instrument practic, ci si unul care putea sa exprime stil si personalitate.

Si designul creionului mecanic a evoluat considerabil, nu doar in ceea ce priveste mecanismul interior, ci si aspectul exterior. Carcasele din aur si argint erau la mare cautare printre elite; plasticul si aluminiul au permis productia in masa si comercializarea creioanelor mecanice la preturi mult mai mici, facandu-le accesibile unui public larg. 

Anii ’30 si ’40 au adus, de asemenea, imbunatatiri semnificative in ceea ce priveste ergonomia si functionalitatea creioanelor mecanice. Producatorii au inceput sa acorde o atentie deosebita confortului utilizatorilor, introducand modele cu gripuri cauciucate si carcase care sa se potriveasca mai bine in mana. De asemenea, au fost introduse mecanisme de blocare a minei, care preveneau alunecarea accidentala a acesteia in timpul utilizarii.